Dosarul în care miliardarul Cătălin Chelu a fost arestat pentru încercarea de mituire a chestorului Dan Fătuloiu arată care sunt metodele folosite de afaceriştii suspectaţi de infracţiuni economico-financiare pentru a-i corupe pe cei care coordonează anchetele. Cea mai sigură cale presupune descoperirea slăbiciunilor unui membru al familiei celui care trebuie mituit. În acest caz „slăbiciunea” a fost Alexandru Fătuloiu, fiul chestorului, cunoscut pentru faptul că „i-ar plăcea banii”.
Cătălin Chelu a vrut să-i dea lui Dan Fătuloiu, secretar de stat la Ministerul Administraţiei şi Internelor şi coordonator al strategiei naţionale de combatere a evaziunii fiscale, prin fiul acestuia, o mită de un milion de euro. Banii ar fi urmat să-l scape de 48 de dosare penale şi să-l ajute în obţinerea controlului asupra unui pachet majoritar de acţiuni la compania Hidroconstrucţii. Secretarul de stat şi fiul acestuia au denunţat intenţia de mituire la DNA, iar echipele speciale de investigatori au organizat filajul, interceptările şi flagrantul, în urma cărora au fost arestaţi Cătălin Chelu şi colaboratorii săi Ştefan Niţache Badea, Antonel Cristi Bunu şi Gabriel Constantinescu.
De ce a fost ales fiul chestorului Fătuloiu
Specialiştii în combaterea criminalităţii organizate spun că omul de afaceri Cătălin Chelu l-a ales pe Alexandru Fătuloiu pentru a ajunge la uşa secretarului de stat Dan Fătuloiu deoarece unul dintre locotenenţii săi (Ştefan Badea, arestat preventiv) îl cunoştea pe acesta de pe vremea când i-a fost partener de afaceri. Pe deasupra, fiului chestorului, lansat în afaceri, „i-ar fi plăcut banii”, după cum spun sursele noastre.
48 de dosare muşamalizate în cazul Chelu
Arestarea omului de afaceri Chelu, despre care presa a scris că ar fi fost folosit de Sorin Ovidiu Vîntu ca paravan al unora dintre afacerile sale, survine la scurt timp după arestarea lui Adrian Eftime, despre care se suspectează că ar fi fost folosit de cuplul Sorin Ovidiu Vîntu-Liviu Luca pentru spălări de bani şi devalizarea PETROMSERVICE. Surse judiciare spun că poliţiştii de la economic au muşamalizat 48 de dosare penale, deschise pe numele lui Cătălin Chelu. Metoda folosită a fost împărţirea dosarelor mari cu aceiaşi autori în dosare cu prejudicii mici, care nu impun începerea urmăririi penale, ci doar o amendă. Secretarul de stat Dan Fătuloiu ar fi descoperit cele 48 de dosare penale în cadrul campaniei demarate în octombrie 2009 de depistare şi centralizare a tuturor dosarelor de evaziune fiscală, făcută cu dublu scop: descoperirea capilor reţelelor de evazionişti şi colectarea banilor din economia subterană. Cele 48 de dosare penale deschise pe numele lui Chelu fac parte din cele 3.000 de dosare centralizate de secretarul de stat Dan Valentin Fătuloiu în cadrul campaniei sale. În luna martie 2010, Fătuloiu a dat un ordin scris către şeful IGPR, Petre Tobă, prin care i-a cerut să conexeze dosarele cu aceiaşi autori şi să le trimită la DIICOT pentru începerea urmăririi penale. „În loc ca dosarele să fie conexate şi trimise la DIICOT, informaţiile din aceste demersuri ale mele au ajuns la infractori cu concursul unor poliţişti corupţi. Unul dintre cei avertizaţi de poliţiştii corupţi a fost şi Cătălin Chelu” ne-a declarat chestorul Fătuloiu.
Acesta i-a solicitat ministrului de Interne Traian Igaş, demiterea lui Tobă pentru incompetenţă exact în perioada în care şantajul lui Chelu s-a suprapus peste crima la comandă comisă la Piatra Neamţ. Potrivit lui Dan Valentin Fătuloiu, Cătălin Chelu nu ar fi ajuns să-i contacteze fiul şi să ofere mita dacă nu ar fi existat „cârtiţe” („trădători”) în inspectoratele teritoriale ale Poliţiei.
De ce a fost amânată mituirea
Cătălin Chelu a fost prins vineri în flagrant, după ce i-a dat chestorului Dan Valentin Fătuloiu o sacoşă cu 212.850 lei. Din referatul procurorilor, prin care se cere arestarea preventivă, rezultă că mituirea lui Dan Fătuloiu a fost amânată trei luni de două evenimente: plecarea lui Chelu din ţară – deoarece îi era frică să nu fie arestat ca interpus al lui Sorin Ovidiu Vîntu, şi mitingurile sindicaliştilor, dublate de moţiunea de cenzură prin care se credea că Guvernul Boc va cădea, iar Fătuloiu va fi demis, situaţie care ar fi schimbat datele problemei. De asemenea, în referat este inserată şi ameninţarea lui Chelu, care i-a spus lui Fătuloiu că va veni vremea când îi va da el mită pentru a-şi păstra funcţia în Ministerul Administraţiei şi Internelor. Menţionăm că omul de afaceri Cătălin Chelu este apropiat cercurilor PSD, afacerile sale înflorind în perioada în care Dan Nica a fost ministrul Comunicaţiilor (2001-2004).
Afacerile „umanitare” ale lui Chelu
Cătălin Chelu este recunoscut în Galaţi ca un afacerist specializat pe speculaţii financiare şi care, deşi a preluat, prin privatizare, controlul a zeci de societăţi de stat, nu a fost niciodată preocupat de activitatea propriu-zisă a acestora. Singura construcţie „de la zero” a lui Chelu este firma de televiziune prin cablu, Cony Sat SA, devenită Mega TV şi mai târziu CCC Blue Telecom, care, la un moment dat, era situată pe locul 4 pe ţară, deţinând 6% din abonamente. Cătălin Chelu şi-a pus la punct un sistem foarte minuţios de tranzacţionare pe piaţa de capital. A înfiinţat zeci de societăţi prin care încearcă să controleze Societăţile de Investiţii Financiare (SIF), cumpărând pachete cât mai mari de acţiuni, deşi legea nu permite ca un grup ce acţionează concertat pe piaţa de capital să deţină mai mult de 1% din acţiunile unui SIF. În 2001, Chelu deţinea, prin 39 de societăţi, 5,4% din acţiunile SIF Oltenia, iar în 2004 controla 13,39%. Un control similar deţinea şi la SIF Moldova, unde a ajuns să fie şi preşedinte. În urma sancţiunilor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Chelu şi-a redus controlul asupra SIF Oltenia (1,22% în septembrie) şi SIF Moldova, dar s-a orientat spre SIF-urile din Ardeal. Potrivit CNVM, în iulie-august 2010, Chelu şi oamenii săi controlau 1,77% din acţiunile SIF Crişana Banat şi 9,16% din acţiunile SIF Transilvania.
Asociaţii umanitare folosite ca paravan
În 2004, CNVM a sesizat Comisariatul General al Gărzii Financiare după ce a descoperit că omul de afaceri gălăţean a înfiinţat mai multe asociaţii umanitare şi prin intermediul lor făcea tranzacţii cu acţiuni. La Asociaţiile „Pentru un nou început”, „Spre Viitor” şi „Un sfat bun”, preşedinte era chiar Cătălin Chelu, iar Asociaţiile „Bucuria”, „Împlinirea”, „Steaua Călăuzitoare”, „Prietenii tăi”, „Dăruieşte”, „Inimă Curată” şi „Tu eşti viitorul”, erau înfiinţate de societăţile lui Chelu şi controlate de oamenii acestuia. În perioada ianuarie-februarie 2004, asociaţiile umanitare au virat 11.736.370.860 lei vechi în conturile Cony Sat SA, care nici măcar nu le facturase la timp „donaţiile”. Tot atunci, Cony Sat ar fi dat şi un „tun” de 1,8 miliarde de lei vechi prin neplata TVA, potrivit Gărzii Financiare.
Miza afacerii SC Plase Pescăreşti SA: un teren de 10 milioane euro
În 2008, Cătălin Chelu s-a lansat în preluarea controlului asupra SC Plase Pescăreşti SA Galaţi, singura firmă specializată din ţară, care avea o cifră de afaceri de 5,5 milioane de RON şi un profit de 300.000 de RON. Chelu deţinea 600.000 din cele 4.000.000 de acţiuni ale Plase Pescăreşti. Adversarul său erau PAS-ul şi directorul comercial Petrică Munteanu, care deţineau jumătate din acţiuni. Prin omul său de încredere, directorul general Alexandru Arnăutu, Cătălin Chelu a convocat CA şi AGA pentru aprobarea cererii sale de majorare a capitalului social printr-o infuzie de capital de 4.005.987 RON, bani cash, care i-ar fi adus lui Chelu controlul asupra a 40.659.870 de acţiuni, în timp ce toţi ceilalţi acţionari ar fi rămas cu 3.400.000 de acţiuni. Şedinţa a fost blocată şi a degenerat apoi în violenţe: pe 1 august 2008, contabila Doina Galiţă a reclamat că a fost atacată în biroul său de patru indivizi, dintre care doi sunt cei care l-au însoţit vineri pe Chelu la Ministerul de Interne, pentru a se întâlni cu Dan Fătuloiu, Gabi Constantinescu şi Antonel Bunu. În cadrul unei AGA de pe 8.09.2008, Cătălin Chelu a obţinut aprobarea majorării de capital, dar hotărârea a fost atacată în instanţă. Miza războiului dus de Chelu pentru controlul Plase Pescăreşti SA este terenul pe care se află societatea, 18.000 mp în centrul Galaţiului, care valorează peste 10 milioane euro. De zece ori mai mult decât majorarea de capital.
